Nu este un secret faptul că România este fruntașă pe lista țărilor europene care produc cele mai multe deșeuri municipale. Ultimele date declarative Eurostat privind rata de colectare a deșeurilor din țările UE, au fost înregistrate în anul 2012 și au constat într-un procent de 3%, cu o diferență de doar două procente față de penultima cercetare, din 2004, când activitatea de reciclare în România se regăsea sub forma procentului infim de 1% (declară http://romanialibera.ro într-un articol din 2015). Această informație denotă faptul că cetățenii români nu au făcut o pasiune pentru reciclare.

Noi nu punem un egal între hârtie, plastic sticla și gunoi, alegem să reciclăm. Activitatea de reciclare presupune colectarea separată a deșeurilor de ambajale și mai apoi depozitarea lor în containerele special amenajate din fiecare oraș. De regulă, pe străzile orașelor din România, există containere dedicate reziduurilor din: plastic, hârtie, sticlă. Dacă însă se dorește reciclarea neoanelor, bateriilor, aluminiului și a altor materiale care pot fi reutilizate, există centre de colectare specifice. Sigur, dacă ne simțim inspirați, putem utiliza ambalajele din diverse materiale în scopul realizării de obiecte care vin în ajutorul gospodăriei noastre, sau care au rol pur decorativ. Printr-o simplă căutare pe Google de “produse din hârtie/sticlă/plastic reciclate”, avem acces la nenumărate idei de toate mărimile și formele.

Prin valorificarea ambalajelor, fiecare cetățean contribuie în mod direct la: reducerea poluării, micşorarea cantităților de gunoi, economisirea de energie, conservarea resurselor naturale. Dacă punctăm și doar colectarea ambalajelor din hărtie, plastic și sticlă, notăm o listă cuprinzătoare de avantaje dedicate mediului înconjurător și, implicit, nouă. Să le luăm pe rând:

• Dacă decidem să reciclăm ambalajele din hârtie (ziare, reviste, caiete, cărți, maculatură de birou, arhive și altele): scădem importul de lemn pentru producția de celuloză, reducem consumul de apă cu până la 60%, scădem consumul de energie cu aproximativ 40%, reducem poluarea aerului 70%, diminuăm poluarea apelor cu până la 35%, reducem cantitățile depozitate la rampele de gunoaie sau de la incineratoare și, în final, ca un mare plus generator de și mai multe avantaje, reducem defrișarea pădurilor, lucru prin care contribuim la diminuarea alunecările de teren, schimbările climatice, a inundațiilor, combatem distrugerea habitatelor și a biodiversităților și a spațiilor verzi de recreere (http://www.colectaredeseuri.com).

 

• Este necesar să cunoaștem câteva lucruri și despre reciclarea reziduurilor din sticlă (borcane, sticle de apă, alcool, pahare): se pierde un consum foarte mare de energie în procesul fabricării sticlei, dat fiind faptul că materialele prime sunt topite la temperaturi de 1500oC; prin reciclarea a două butelii de sticlă se economiseşte energia necesară fierberii apei pentru cinci ceşti de ceai; dacă am recicla o singură butelie de sticlă, am economisi energia necesară alimentării unui bec de 100W timp de patru ore; sticla poate fi reciclată la nesfărșit, dat fiind faptul că structura sa nu se deteriorează la reprocesare; în categoria avantajelor de mediu se numără și reducerea cererii de materie primă prin reciclarea sticlei, deoarece extragerea acestor materii prime constă în utilizarea carierelor, lucru care afectează peisajele naturale; pentru fiecare tonă de sticlă reciclată folosită se economiseşte peste o tonă de resurse: 604,5 kg nisip, 197 kg sodă, 197 kg calcar şi 69 kg aditivi. Chiar dacă sticla nu produce daune mediului natural, aceasta nu se descompune, deci va rămâne în groapa de gunoi pentru totdeauna (www.hartareciclarii.ro).

 

• Plasticul (pungi, sticle de plastic apă/suc/alcool, ambalajele alimentelor, sticle de plastic produse de curățare și spălare detergent de vase/ detergent de rufe/ produs de curățare a geamurilor/mobilei/băilor, pixuri, și multe altele) este unul dintre cel mai mare consumator de resurse: în procesul de producție, necesită folosirea combustibililor fosili și emit gaze ca metanul, atunci când se descompun; sunt responsabili pentru cele aproape 6 milioane de tone de gunoi deversate în oceanele lumii în fiecare an; s-a estimat că ucid mai mult de un milion de păsări și 100.000 de mamifere în fiecare an. Reciclând plasticul, salvăm de două ori mai multă energie decât arderea acestuia în incinerator. Deoarece plasticul este într-atât de dăunător, putem evita utilizarea lui prin simple atitudini: ne luăm pungi refolosibile când mergem la cumpărături, înlocuim vasele de plastic cu cele de sticlă, nu utilizăm tacâmurile de unică folosință, alegem scutece din pânză în locul celor care conțin materiale plastice, nu acceptăm paie pentru consumațiile din localuri, reciclăm aparatele electronice, alegem produsele ale căror ambalaje sunt din hărtie sau carton. (http://www.greenpeace.org)

 

Este necesar ca atunci când reciclăm, să respectăm anumite aspecte pentru a ne asigura că reziduurile vor putea fi colectate cu succes. Așadar, câteva mențiuni:

• Nu orice plastic poate fi reciclat. Ambalajele recomandate spre reciclare sunt cele pe care regăsim precizarea de LDPE (low-density polyethylene), care înseamnă că plasticul conține polietilenă de mică densitate. Spre exemplu, plasticul moale din folii poate bloca echipamentele de sortare ale centrelor de colectare. În aceeași situație se află și dopurile de plastic ale sticlelor, recomandarea fiind să fie sortate și aruncate la gunoi.
• Pentru a putea fi reciclată, este important ca hârtia să nu fie umedă.
• Este de preferat ca recipientele din plastic sau sticlă să fie ușor clătie înainte de colectare, pentru a nu permite pătrunderea altor substanțe în echipamentele de colectare.
• E bine să ne asigurăm că scoatem capacele atunci când reciclăm o sticlă, că tasăm sticlele de plactic atunci când le aruncăm și că răzuim recipientele.

 

Vă dorim spor la reciclat!